Cri cri cri, toamna gri…

Nu sunt psiholog, dar un lucru este evident pentru mine, daca primavara toti – barbati si femei – suferim de celebra astenie care ne face sa privim tamp in gol, depresia de toamna e mai accentuata la barbati.

Cum cade prima frunza, masculul devine trist si sta ca un buldog batran, cu botul pe labe. O fi de la alimentatie? Posibil, pentru ca, daca te apropii de el, ragaie imperceptibil, eliberand un damf de pastrama fragezita-n usturoi si digerata, incet dar sigur, intr-o burta de must. Totusi, cade a doua frunza, mustul devine tulburel si barbatul e tot trist ceea ce inseamna ca nu e de la mancare. O fi de la frig si umezeala? O fi de la mirosul de zacusca, stapan incostentabil al blocurilor din marile aglomerari? Il învinge toamna așa cum otetul topeste rezistenta gogosarilor?

Nu. Adevarul e mult mai simplu. Asa cum instinctul maidanezilor de a trece strada pe oriunde a fost schimbat si acum majoritatea respecta trecerile de pietoni si instinctul masculului de a topai vesel a fost schimbat – pavlovian – de o corelatie clara: cu fiecare frunza care cade se mai adauga o haina peste trupul femeii si, uite asa, cand copacul ramane gol ca o amanta femeia e atat de infofolita ca nu-i mai ghicesti formele…

Si atunci la ce e buna veselia?

Mai multe materiale scrise de Alecu Racoviceanu pentru Molecule F puteti gasi aici.

Timp de 23 de ani, jurnalistul Alecu Racoviceanu a observat lumea politicului, cea judiciara sau cea economica si le-a descris asa cum i s-au parut lui. Femeile, insa, le observa de peste 30 de ani. De ce nu le-ar descrie si pe ele? Daca nu aveti rabdare pana vinerea viitoare puteti parcurge si materialele publicate pe AlecuRacoviceanu.ro.

Leave a reply

Your email address will not be published. Reguired fields are marked *